Pornind de la constatarea că în domeniul educației corupția este strâns corelată cu lipsă de performanță a sistemului, Coaliția pentru Universități Curate a monitorizat integritatea a 42 de universități de stat din totalul de 56, fiind excluse de la evaluare universitățile de artă și academiile de poliție, năvală și a forțelor terestre și aeriene. Analiza s-a axat pe patru capitole: 1. transparentă și corectitudine administrativă, 2. corectitudine academică 3. calitatea guvernantei și 4. management financiar.
Topul integrității alcătuit de Coaliţia pentru Univesitaţi Curate, arată că situația este descurajatoare; nicio universitate nu a reușit să obțină punctajul maxim acordat, adică 80 de puncte, concretizat în 5 stele și doar 3 universități au obținut 4 stele. În schimb, 6 universități au obținut 0 stele, ceea ce presupune nereguli majore, scandaluri frecvente de corupție, existența nepotismului, a clanurilor de familie, a avansărilor nebazate pe merit. Acestea sunt facultăți în care nimeni nu ar trebui să-și dorească să studieze!
Monitorizarea Coaliției pentru Universități Curate a identificat drept principale probleme de sistem o slabă corelație merit-carieră, lipsa unei instanțe eficiente de control vertical și orizontal și faptul că facultățile s-au transformat în făbrici de diplome. Cât privește problemele la nivel particular, se pot enumera aici lipsa de integritate academică, lipsa de transparentă și autonomia corelată cu lipsă de democrație internă.
Evaluarea corectitudinii academice, zona care include plagiatul, performanță academică și corectitudinea procesului academic arată că 18 universități sunt sub media de 20 de puncte, 6 sunt egale cu media și restul de 18 universități sunt deasupra mediei. Aceste cifre demonstrează de fapt toleranță scăzută la fenomenul plagiatului, a cărui amploare este de natură să îngrijoreze, faptul că regulile, acolo unde există și unde nu lăsa loc la interpretări datorită ambiguității, nu sunt aplicate. Astfel, în 71% dintre universități, regulile privind plagiatul sunt complet ignorate.
Performanță academică lăsa mult de dorit, dacă ținem cont că în 26% din totalul de universități monitorizate un conducător de doctorat are un număr mediu de peste două articole ISI publicate; în 38%, raportul este între un articol și două, pe conducător de doctorat; iar în restul de 36% din total, numărul mediu de articole ISI publicate de un conducător de doctorat este sub 1. Astfel, România se află pe locul 67 în lume când vine vorbă despre publicațiile ISI pe țară, fiind codașa între statele membre ale Uniunii Europene. Nepotismul, familiile universitare și modul de accedere la posturile universitare sunt probleme care duc la scăzută calitate a guvernantei. Mai exact, în 57% dintre cazuri, calitatea guvernantei este mai jos decât media și așa scăzută (între 10 și 35 de puncte), iar nicio universitate nu atinge maximul posibil. Nici măcar fruntașele clasamentului nu stau foarte bine la acest capitol, primă universitate abia apropiindu-se de 25 de puncte.
În 95% dintre facultățile evaluate a fost identificat un număr foarte mare de familii universitare, iar în majoritatea universităților posturile scoase la concurs sunt ”cu dedicație”, dar beneficiază de acoperire legală. Existența unor cazuri de corupție gravă, grevează cu atât mai mult calitatea educației academice. Din totalul de universități, 16% au fost în proces cu angajații și/sau studenții pe chestiuni de corectitudine și au pierdut. În 14%, au existat cazuri anchetate de procuratură pentru corupție, hărțuire sexuală, discriminare pe ultimii 4 ani. În 17% din cazuri au existat rapoarte negative ale Curții de Conturi, Gărzii Financiare, OLAF, corpul de control al Ministerului, în ultimii 4 ani. Și în 10% dintre cazuri au existat dovezi de falșificare gravă a diplomelor în ultimii 10 ani.
Cât privește transparența, accesul la informațiile de interes public sau la documentele de management financiar, și aici lucrurile sunt departe de a sta bine. Numai 38% dintre universitățile de stat sunt transparente administrativ, în sensul că își publică la timp și corect, în concordanță cu prevederile legale, declarațiile de avere și de interese.
Lipsa de transparentă se regăsește și în documentația privind achizițiile publice, în licitațiile pentru construcții sau în diferite capitole bugetare, ceea ce trezește suspiciuni. Doar 38% dintre universități au dat dovadă de transparența la această categorie, punând la dispoziție documentația cerută.
Rezultatele raportului Coaliției pentru Universități Curate demonstrează că integritatea universitară este una dintre problemele majore ale sistemului de educație și că se circumscrie problemei mai generale a corupției. În acest context, nu este de mirare că în România 77% dintre studenți și 34% dintre cadrele didactice consideră că nivelul de corupție în universități este ridicat, iar 50% dintre studenți și 28% dintre cadrele didactice știu că în departamentul lor există profesori care primesc mită de la studenții lor.
Pe baza raportului și a rezultatelor obținute, recomandările Coaliției pentru Universități Curate sunt:
Dezvoltarea controlului pe verticală (Minister) și orizontală (comisii de etică active, care să includă și persoane din alte instituții, organisme locale de control)
Reducerea discreției administrative prin introducerea de criterii clare și neinterpretabile
Coaliția pentru Universități Curate este formată din:
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Asociația Ad Astra
Asociația FAR
Asociația Profesională pentru Educație și Cercetare EduCer din România
Centrul Euroregional pentru Democrație
Centrul pentru Jurnalism Independent
Colegiul Noua Europa
Federația Națională Sindicală Alma Mater
Grupul pentru Dialog Social
Grupul pentru Reformă Universitară
Societatea Academică din România
Societatea Romană de Științe Politice
Solidaritatea Universitară
detalii pe: http://www.sar.org.ro
