Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) lansează public Raportul național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului (CDOS) pentru anul universitar 2018-2019, document ce prezintă o perspectivă la nivel național a gradului de implementare a normelor stabilite de legislația în vigoare.
Codul drepturilor și obligațiilor studentului, cunoscut generic sub numele de Statutul Studentului, a fost aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3666/2012, la propunerea ANOSR, după mai bine de 5 ani de negocieri, fiind unul dintre rezultatele remarcabile, cu impact la nivel național, ale mișcării de reprezentare a studenților din România. Prin acest act normativ sunt reglementate drepturile și obligațiile studenților din România, în mod unitar. Mai mult decât atât, prin acest document, universităților de stat și private din țară le-a fost impusă adoptarea unui Cod universitar al drepturilor și obligațiilor studentului, în conformitate cu prevederile de la nivel național, adăugând elemente specifice fiecărei comunități universitare în parte.
ANOSR realizează anual un raport ce analizează gradul de respectare al prevederilor CDOS în universitățile din România, cu scopul de a observa posibile abateri sau nerespectarea legislației în vigoare, prin aflarea stării de fapt. În sensul soluționării derapajelor identificate, raportul cuprinde concluzii și recomandări aferente soluționării problemelor găsite, fiind singura federație studențească care realizează un astfel de raport, după cum prevede art. 19 din OMECTS nr. 3666/2012.
Structura raportului
Prima parte a raportului constă în analizarea Codurilor universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului, documente ce ar fi trebuit adoptate prin Hotărâre de Senat încă din 2012, la propunerea studenților, conform ordinului de ministru mai sus-menționat. Totuși, s-a constatat că la mai bine de șapte ani de la termenul limită pentru realizarea acestei acțiuni, 22,3% dintre universitățile de stat încă ignoră această obligație. Mai mult decât atât, în Codurile universitare ce au fost adoptate până la data de 30 octombrie 2019, doar 2 drepturi și 4 obligații prevăzute în documentul național au fost preluate integral de către universități, în timp ce 14,3% dintre acestea au adoptat mai puțin de jumătate dintre prevederile CDOS. Dintre cele care au un cod la nivel universitar, doar 26,2% au preluat integral toate drepturile și obligațiile din documentul național.
A doua parte a raportului prezintă starea de fapt a implementării CDOS în anul universitar 2018-2019, în urma chestionării reprezentanților studenților. În primul rând, am constatat că deschiderea universităților spre colaborarea cu organizațiile studențești este permanentă în 56,5% dintre cazuri, iar în celelalte depinde de contextul activității.
Conform respondenților, în 26,3% dintre cazuri există persoane cu funcții politice care ocupă funcții de conducere în universitate, fapt ce relevă că obiectivul depolitizării învățământului superior este departe de a fi atins.
Cu privire la adaptarea spațiilor de studiu ale universității la nevoile studenților cu dizabilități, în majoritatea cazurilor (61,2%) doar unele spații sunt adaptate, în timp ce în 21,4% dintre situații măsurile de adaptare sunt inexistente. Mai mult decât atât, în 84% dintre cazuri, universitățile nu dispun de metode alternative de predare și evaluare pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Deși în toate universitățile analizate există un Centru de Consiliere și Orientare în Carieră, în 63,3% dintre cazuri serviciile oferite sunt accesibile, însă activitatea acestor centre este lipsită de popularitate în rândul studenților. Acest fapt este cauzat atât de slaba consultare a studenților, cât și de lipsa corelării nevoilor acestora cu planul de activități.
Referitor la serviciile medicale, în 87% dintre universități există policlinici/cabinete medicale care oferă servicii gratuite pentru studenți, însă accesibilitatea acestora variază de la o universitate la alta.
În ceea ce privește proporția în care studenții beneficiază de cazare, la nivel național se observă că locurile de cazare sunt insuficiente în raport cu cererea, iar, deseori, condițiile oferite încalcă normele impuse de către legislația în vigoare. În 69,6% dintre cazuri, bursa socială acoperă în mare măsură cheltuielile de masă și cazare, însă în unele centre universitare (21,7% dintre universități) cuantumul acesteia nu este suficient.
Un sfert dintre instituțiile de învățământ superior nu asigură locuri de practică pentru minimum 30% dintre studenți prin parteneriate proprii. Mai mult decât atât, mecanismele de evaluare a cadrelor didactice sunt deseori lipsite de transparență. În 52,2% dintre cazuri, studenții nu sunt informați cu privire la rezultatele evaluării cadrelor didactice de către beneficiarii primari ai educației.
Concluziile raportului relevă faptul că în continuare există probleme majore, în primul rând din prisma faptului că încă nu a fost adoptat un Cod universitar al drepturilor și obligațiilor studentului în toate universitățile, iar în multe dintre cazuri aceste documente sunt simple transcrieri, nefiind puse în practică. Acest fapt ilustrează implementarea deficitară a liniei de acțiune principale a Procesului Bologna, învățământul centrat pe student.
Mai mult decât atât, integrarea studenților cu dizabilități prezintă deficiențe puternice și există mari probleme în punerea la dispoziția acestora a resurselor necesare pentru integrarea lor în învățământul superior.
Principala recomandare a ANOSR este adoptarea unui cod universitar al drepturilor și obligațiilor studentului în toate universitățile din România care să respecte prevederile de rang superior, dar și să cuprindă aspecte locale specifice. În plus, este nevoie de creșterea transparenței structurilor de conducere și de control, precum și a mecanismelor de evaluare a cadrelor didactice de către studenți, pentru a crește încrederea acestora în instrumentele de feedback.
De asemenea, trebuie avute în vedere și alte obiective precum creșterea atenției acordate practicii studenților, creșterea colaborării dintre universități și organizațiile studențești, dezvoltarea și creșterea eficacității și a eficienței Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră din universități prin angajarea de personal calificat, alocarea de resurse financiare pentru activități, promovarea acestora în rândul studenților și consultarea acestora în elaborarea planului de activități.
Un alt aspect important ce ar trebui avut în vedere este eliminarea taxelor de eliberare a actelor de studii sau care atestă statutul de student, regăsite în aproximativ 75% dintre universități.
Totodată, trebuie pus accentul pe facilitarea accesului studenților cu dizabilități în toate spațiile de studiu, de cazare sau de servire a mesei și construirea de spații sanitare și camere de cazare special adaptate pentru nevoile acestora. De asemenea, pentru a facilita procesul educațional pentru studenții cu deficiențe de vedere sau de auz, este necesară achiziționarea de softuri speciale și volume în limbaj Braille, precum și adaptarea suporturilor de curs în format audio, dar și formarea personalului academic și auxiliar pentru a putea oferi sprijinul necesar studenților cu diferite dizabilități.
Raportul integral realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) pentru anul universitar 2018-2019 poate fi consultat AICI.
