Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) lansează în data de 18 decembrie a.c., alături de Consiliul Național al Elevilor (CNE), Raportul național privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului în instituțiile de învățământ superior de stat din țară, aferent anului universitar 2019 – 2020, respectiv Raportul național privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor elevului, aferent anului școlar 2019 – 2020.
Nu toate instituțiile de învățământ superior de stat din țară au înțeles să respecte obligația de a adopta un Cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului, aspect alarmant cu atât mai mult cu cât au trecut 8 ani de la adoptarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului la nivel național. 22% din universitățile de stat din România nu au publicat pe site Codul la nivel de universitate și, din nefericire, nu sunt identificate modificări ori îmbunătățiri față de ultima analiză elaborată de către federație. Lipsa de reacție arată, astfel, dezinteresul unor universități în a respecta cadrul legal imperativ și, implicit, transmit un semnal profund greșit în societate, cu atât mai mult cu cât universitățile ar trebui să reprezinte un exemplu pozitiv și un factor de dezvoltare a comunității, deziderate care nu pot fi atinse fără o condiție prealabilă fundamentală – respectarea legii.
Doar 5,4% dintre drepturile garantate de OMECTS 3666/2012 se regăsesc în toate codurile universitare din România, în timp ce interesul a fost mai ridicat în adoptarea obligațiilor studenților, 25% din obligațiile stipulate la nivel național fiind integrate în toate codurile universitare.
OMECTS nr. 3666 din 30 martie 2012 privind aprobarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului (deopotrivă cunoscut sub denumirea de Statutul Studentului) a fost emis la propunerea ANOSR, în urma unor procese de negociere îndelungate, reprezentând astăzi actul normativ care stabilește toate drepturile și obligațiile corelative ale studenților înmatriculați în cadrul instituțiilor de învățământ superior din România.
ANOSR organizează anual, în colaborare cu CNE, un asemenea eveniment, cu scopul de a prezenta tuturor actorilor interesați radiografia asupra modului în care drepturile și obligațiile studentului și ale elevului sunt respectate, precum și de a expune recomandările subsecvente.
În acest an, ținând seama de contextul pandemic și restricțiile în vigoare, lansarea celor două documente analitice va putea fi urmărită în spațiul online de către toți cei interesați, pe pagina de facebook a ANOSR, de la ora 17:00. La eveniment vor participa reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai principalelor instituții și organizații reprezentative din domeniul educației.
Structurată în trei părți, în prima parte obiectul analizei îl constituie conținutul Codurilor universitare ale drepturilor și obligațiilor studentului, adoptate de către instituțiile de învățământ superior de stat și afișate în mod public pe site-urile oficiale. În cea de-a doua parte, analiza se concentrează asupra imaginii pe care reprezentanții organizațiilor studențești o au privind respectarea efectivă a drepturilor și obligațiilor lor în universitățile din care provin. În final, ANOSR vine cu o serie de concluzii și recomandări pentru a asigura exercitarea reală a drepturilor studenților în universitățile din România.
Statisticile evidențiate la nivelul celor 22 de universități din cadrul cărora s-au colectat opiniile organizațiilor studențești arată o situație de fapt diferită de modul în care ar fi trebuit să se prezinte după 8 ani de la adoptarea Codului.
În privința adaptării spațiilor de studiu ale universității, reprezentanții organizațiilor studențești ne aduc la cunoștință faptul că doar 13% dintre universitățile analizate prin intermediul chestionarului lansat dispun de toate spațiile de studiu din universitate adaptate pentru studenții cu dizabilități. De asemenea, un procent îngrijorător de 50% a transmis că universitatea din care fac parte nu dispune de niciun tip de metodă alternativă de predare și examinare pentru aceștia.
De asemenea, referindu-ne la proporția în care este satisfăcută cererea de cazare a studenților în căminele universității, respondenții declară că 32% dintre universități acoperă cererea de cazare doar între 41% și 60%, 27% consideră că acoperirea cererii de cazare variază între 61% și 80%, iar cei mai mulți, anume 41%, apreciază că cererea de cazare este satisfăcută în proporție de 81 – 100%. În același timp, numai 14% afirmă că universitatea din care provin face cunoscută posibilitatea de a primi subvenție alternativă pentru cazare.
Nici statisticile privind bursele nu arată îmbucurător: doar în 18% dintre cazuri respondenții consideră că bursa socială acoperă integral cheltuielile de cazare și masă.
De asemenea, dintre universitățile analizate, remarcăm că în doar 32% se afirmă că studenții primesc în mod gratuit suport de curs (cel puțin 5 pagini) pentru desfășurarea tuturor cursurilor pe care le urmează și doar 59% asigură locuri de practică pentru cel puțin 30% dintre studenții înmatriculați, prin parteneriate proprii.
În schimb, suntem încântați să constatăm că posibilitatea studentului de a depune online diferite cereri este recunoscută și asigurată în toate universitățile evaluate.
Fără concursul tuturor actorilor implicați, neregularitățile identificate în documentele la care facem referire vor fi perpetuate, fără ca asigurarea unui sistem de învățământ caracterizat de justețe, calitate și echitate să poată deveni o realitate.
„În fiecare an observăm cum unele universități din România tratează cu nonșalanță legea și aleg să nu transpună integral Codul drepturilor și obligațiilor studentului la nivel național. ANOSR va sancționa în continuare acestă indolență care demonstrează că parteneriatul cu studenții și învățământul centrat pe student nu sunt urmărite și în realitate” a delarat Horia-Șerban ONIȚA, președintele ANOSR.
Raportul realizat poate să fie parcurs în următorul fișier:
